What is the purpose of EU citizenship?

Eliminating barriers to the mobility of workers, tourists and shoppers in order to realise the single market.
95% (105 votes)
Buying support for the EU single market in poor member states by allowing their peoples to move to more advanced welfare states.
5% (5 votes)
Total votes: 110

Comments

Daca raspunsul la intrebare inseamna sa alegi intre doua variante, atunci nu vad sensul acestor intrebari. Legat de ambasade, eu nu neg existența acestora si faptul ca sub egida UE ele pot functiona in ajutorarea cetatenilor, ci am spus ca nici un individ, oricat de european ar fi el nu are drepturi juridice in afara Uniunii in baza cetateniei europene. Oricum, am ales intre cele doua variante si am spus ca da, in interiorul granitelor UE , scopul cetateniei e , printre altele, sa faciliteze schimburile comerciale, adica cum ati spus dvs ,e realizata in scopul unei politici economice .
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 9
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Cetățenia Uniunii oferă celor ce o dețin o serie de drepturi, dintre care, cele mai importante sunt cele legate de libera circulație. Astfel, indiferent de statutul tău (muncitor, turist, afacerist sau orice altceva), poți să călătorești în interiorul granițelor Uniunii și să faci absolut ceea ce făceai în țara natală fără proceduri suplimentare, fără plata unor taxe suplimentare. Astfel, se conturează ideea de piață unică a Uniunii Europene.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În conformitate cu articolul 9 din TUE și articolul 20 din TFUE, este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru. Cetățenia este definită în conformitate cu legile naționale ale statului respectiv. Cetățenia Uniunii, care completează cetățenia națională, dar nu o înlocuiește, se compune dintr-un ansamblu de drepturi și de îndatoriri care se adaugă drepturilor și îndatoririlor legate de cetățenia unui stat membru. Toți cetățenii unei țări membre a Uniunii Europene sunt, automat, și cetățeni ai UE. Statutul de cetățean al UE vă conferă o serie de drepturi și responsabilități suplimentare importante. Pentru toți cetățenii UE cetățenia înseamnă: dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, dreptul de a primi, pe teritoriul unei țări terțe (care nu aparține Uniunii Europene), protecție diplomatică sau consulară din partea autorităților unui alt stat membru, dacă țara acestuia nu este reprezentată acolo, în aceeași măsură ca și resortisanții statului membru în cauză, dreptul de a se adresa în scris oricărei instituții sau oricărui organ al UE într-una din limbile statelor membre.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 20
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Statutul cetățeniei europene a fost introdus în legislația europeană prin Tratatul de la Maastricht din 1992. Măsurile ce au fost luate pentru a stabili această formă particulară de ,,statui civitati” care diferă de forma juridică standard a cetățeniei pe care suntem obișnuiți să o considerăm echivalentă cu naționalitatea. Mai mult decât atât, are cetățenia unui stat membru. Aceasta implică o serie de drepturi pe care cetățenii statelor membre nu ar beneficia dacă nu ar fi cetățeni europeni. Aceasta conferă un grad de independență conținutului statutului. Nu este totuși un statut autonom. Cu toate acestea, statele membre nu sunt pe deplin autonome în exercitarea puterii discreționare în ceea ce privește accesul la statut. Această prezentare arată ce face cetățenia europeană un statut ,,sui generis” care nu este constituit în același mod ca și naționalitatea în statele unitare sau dubla cetățenie care se găsește frecvent în sistemele federale. Practic acordarea cetățeniei UE ne va permite o libera circulație din toate punctele de vedere precum un contract de muncă prin care beneficiem in întregime de drepturile cetățenilor din acea țară. Consider că statele subdezvoltate sunt cele mai avantajate in acordarea unei cetățenii, deoarece ei vor putea migra in țările dezvoltate pentru a-și constitui un trai decent prin contracte de munca și vor putea beneficia de avantajele ce vin odata cu acordarea cetățeniei. De asemenea pentru a putea beneficia de cetățenie UE este mai întâi necesar ca o persoană să aibă cetăţenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetăţenia Uniunii; cetăţenia europeană va completa şi se va adăuga la drepturile conferite de cetăţenia statală. Cetăţenia Uniunii Europene oferă drepturi cetăţenilor statelor membre şi consolidează protecţia intereselor acestora. Cei cu cetățenie UE au dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncă şi studiu în celelalte state membre ale Uniunii. Dreptul de vot şi dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul european şi la alegerile locale în statul de rezidenţă, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii statului respectiv, etc.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Din punctul meu de vedere cetățenia europeană îndeplinește ambele roluri, și cel social și cel economic. Cel social pentru că într-adevăr ajută la o mai mare aprofundare a principiilor promovate în cadrul Uniunii, de apartenență la un întreg, și ajută oamenii să aibă o legătură în cadrul acesteia, iar pe de altă dacă ne referim la turism cred ca acesta are un aspect mai mult de natură economică pentru state, pentru că le ajută la dezvoltare, și există un schimb cultural și de valori în cadrul statelor care duce de aceasta dată la un aspect social. Și cu siguranță reprezintă și o oportunitate pentru cetățenii care provin din state mai puțin dezvoltate de a pleca în state mai dezvoltate din punct de vedere economic, și cred că cel mai bun exemplu în acest caz sunt țările din Estul Europei care au fost mult timp sub conducerea regimului comunist, ceea ce le-a întrerupt dezvoltarea firească, iar o dată cu aderarea la Uniunea Europeană mulți dintre cetățenii din aceasta parte au plecat spre partea de Vest care este mai dezvoltată, iar în acest caz se poate aduce exemplul României a cărei cetățeni au plecat în alte state mai dezvoltate din Europa, precum Marea Britanie, Franța, Germania și așa mai departe.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cetățenia europeană și drepturile care vin odată cu ea a reprezentat unul dintre pietrele de temelie ale proiectului european, dacă nu chiar una dintre marile realizări ale Uniunii Europene. Cetățenia, consacrată în tratatele UE, a făcut parte din acquis-ul comunitar încă din 1992 odată cu adoptarea tratatului de la Maastricht, ce a contribuit la "consolidarea protecției drepturilor și intereselor cetățenilor statelor membre". Principalul obiectiv al cetățeniei europene este de a spori sentimentul de identitate și apartenență al cetățenilor la UE și astfel, de a crea o identitate europeană prin evidențierea unui număr de drepturi de care cetățenii se pot bucura în același mod în care se bucură de beneficiile cetățeniei naționale. După adoptarea Tratatului de la Lisabona în 2009, s-au fundamentat într-un mod semnificativ conceptul de cetățenie europeană, unde Comisia Europeană a început să dea curs unui raport trimestrial asupra statutului cetățeniei, precum și de a monitoriza progresul acesteia prin identificarea unor lipsuri din această zonă. Încă de la început, scopul cetățeniei a fost concentrat pe drepturile și interesele oamenilor, însă nu doar dintr-o perspectivă economică, așa cum sugerează cea de-a doua variantă a întrebării. Mai mult decât atât, scopul final al cetățeniei este de a îmbunătăți și perfecționa piața unică, lucru ce se realizează prin intermediul unei libere mobilități a oamenilor de a-și găsi de lucru sau alte oportunități mai bune de studiu, dar și de călători că simpli turiști. Toate aceste chestiuni minore în esență au efecte puternice asupra țărilor din care se pleacă, cât și asupra țărilor gazdă. În acest sens, țările de reședință beneficiază de pe urma "capitalului" trimis acasă de către imigranți, iar pe de altă parte, țările gazdă profită de o forță de muncă mult mai ieftină și de veniturile rezultate de pe urma turiștilor. Este o relație de tip win-win atât pentru țările menționate, pentru cetățeni, dar și pentru stabilitatea Uniunii Europene in cadrul pieței unice. Prin urmare, cetățenia europeană urmărește o direcție concisă pornind de la asigurarea drepturilor și intereselor persoanelor, urmând, pe cale de consecință, să ajungă la o mobilitate potrivită în interiorul granițelor Uniunii Europene, care prin efect de domino contribuie la consolidarea pieței unice.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Din punct de vedere juridic, conceptul de cetăţenie europeană există, fiind definit prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (art. 20). El conferă tuturor persoanelor care au naţionalitatea unui stat membru o serie de drepturi. Realitatea ne arată însă că, în multe situaţii, cetăţenia europeană tinde să devină o formă fără fond. Brexit-ul, spre exemplu, face ca, în absenţa unui statut clar, cetăţenia europeană să fie foarte uşor de pierdut. Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor membre, incluse în Tratatul de la Amsterdam: principiul libertăţii, principiul democraţiei, principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale şi principiul statului de drept, şi decurge din drepturile fundamentale ale omului şi drepturile specifice acordate cetăţanului european (drepturi de liberă circulaţie şi drepturi civice), descrise în Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, întăreşte protecţia drepturilor fundamentale, condamnă orice formă de discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia consumatorilor. Cetățenia Uniunii Europene conferă uniunii nu doar avantaje politice cu privire la recunoașterea drepturilor și obligațiilor cetățenilor întru-un alt stat membru, cât și evoluția acestora cu privire la rolul economiei în noua structură a UE. Din punctul meu de vedere rolul economicul în spațiul european este mai important decât cel politic, datorită avantajelor de care pot beneficia cetățenii statelor membre.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cetatenia uniunii Europene a fost introdusa in anul 1992 prin intermediul Tratatului de la Maastricht, care a oferit o serie de 5 drepturi supranationale, complementare cetateniei europene: Dreptul la libera circulatie, dreptul la vot si drepturl de a candida la alegerile pentru Parlamentul European, dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert de protectie consulara din partea autoritatilor dimplomatice, dreptul de petitie in fata PE si dreptul de a apeca la Ombusman-ul european. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia Europeana, la 20 de ani de la crearea cetateniei UE, europenii sunt, în general, constienti de drepturile lor, dar nu stiu intotdeauna ce anume presupun acestea. 81 % dintre respondenti stiu ca, pe langa propria nationalitate, au statutul de cetateni ai UE. Cu toate acestea, numai 36 % dintre persoanele care au raspuns la sondaj se considera bine informate in legatura cu drepturile aferente cetateniei UE. Europenii isi cunosc cel mai bine dreptul la libera circulatie (88 %) si dreptul de a adresa petitii instituțiilor UE. Asadar, cetatenia europeana are rolul de a elimina discriminarea, de a promova egalitatea si de a realiza piata unica.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cetăţenia Uniunii Europene oferă drepturi cetăţenilor statelor membre şi consolidează protecţia intereselor acestora:dreptul la libera circulaţie, dreptul de sejur,de stabilire, dreptul la muncă şi studiu în celelalte state membre ale Uniunii. Cetăţenia europeană ar fi mai întâi o cetăţenie de reciprocitate bazată pe reciprocitatea drepturilor între resortisanţii europeni (în conformitate cu principiile de nediscriminare şi de egalitate). Una de atribuţie deoarece provine din naţionalitatea unuia din statele membre din care extrage conştiinţa de apartenenţa la acesta a cetăţenilor săi. Și “cetăţenie de rezidenţă” sau de o “cetăţenie civică” pentru a sublinia o orientare orizontală de participare cetăţenească, variantă care ar elimina aproape cu desăvarşire caracterul naţional, deoarece i-ar include în exerciţiul acestei cetăţenii şi pe rezidenţii non-cetateni europeni din statele membre. Cu toate acestea, există o diferenţă între simpla conştientizare de a fi un cetăţean al Uniunii, şi sensul de a avea "identitate europeană", aceasta din urmă fiind o chestiune de sentiment, de "ataşament" în Europa sau de percepere a "apropierii" de ea.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 16
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Cu siguranţă, cetăţenia europeană, de la instituirea ei prin Tratatul de la Maastricht, a avut un rol important, mai ales prin faptul că a făcut cetăţenii statelor membre să se simtă mai europeni, mai aproape de UE, identificându-se cu valorile comunităţii. Fiind cetăţean al UE, ai dreptul să locuieşti şi să circuli liber pe teritoriul Uniunii, bucurându-te de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţării gazdă, poţi vota şi candida la alegerile locale sau pentru PE, poţi înainta petiţii şi plângeri, sau să primeşti protecţie consulară atunci când te afli în afara UE. Curtea de justiţie europeană a susţinut mereu integrarea europeană şi astfel a susţinut mobilitatea persoanelor, muncitorilor, studenţilor, în interiorul UE. În opinia mea, scopul cetăţeniei UE este atât unul economic, cât şi social. Din punct de vedere economic, mobilitatea persoanelor asigură o bună funcţionare a pieţei unice, pentru că elimină barierele fizice, iar oamenii nu vor mai fi opriţi la graniţă pentru controale vamale. În spaţiul Schengen persoanele pot trece graniţa fără a prezenta acte de identitate sau a fi opriţi pentru control. Din punct de vedere social, mobilitatea persoanelor, mai ales dinspre estul Europei spre vest, contribuie la o mai mare susţinere a pieţei unice, pentru că oamenii simt avantajele acesteia, beneficiind de pe urma liberei circulaţii. În aşa mod, cetăţenii din statele mai sărace ale UE, România, Bulgaria, pot pleca la muncă în state mai dezvoltate, precum Germania, Franţa, Marea Britanie. Un număr mare de populaţie trăieşte de pe urma banilor obţinuţi din munca celor aflaţi peste hotare, pentru că în ţara de origine nu au aceleaşi condiţii de muncă şi trai. În cazul Marii Britanii, nu cred că ar fi corect ca aceasta să păstreze beneficiile apartenenţei la piaţa unică europeană, fără a asigura mobilitatea cetăţenilor europeni. Chiar dacă britanicii acceptă străinii care vor trece de un prag salarial de 30000 de mii lire pe an, consider că este o acţiune discriminatorie, având în vedere că celelalte state participante la piaţa unică europeană garantează libera circulaţie a persoanelor fără vreun criteriu de selecţie. Pe lângă asta, s-au înregistrat cazuri în care familiile au fost destrămate pentru că membrii nu treceau pragul salarial. Marea Britanie ar trebui să accepte piaţa unică europeană, aşa cum a făcut-o Norvegia sau Elveţia, acceptând cetăţenii UE. Mulţi cetăţeni străini plătesc taxe şi se folosesc de serviciile publice, sănătate, educaţie, din MB. Unii se stabilesc permanent acolo şi vor primi pensii, de aceea au dreptul să beneficieze de servicii publice. În concluzie, cetăţenia europeană facilitează funcţionarea pieţei unice europene, dar contribuie şi la creşterea susţinerii pentru această politică, întrucât piaţa unică europeană are şi efecte pozitive şi negative, în special pentru ţările sărace din Est unde afacerile nu sunt competitive. De aceea, libera circulaţie funcţionează ca un mecanism de compensare a efectelor negative. Eficienţa pieţei unice europene necesită şi eliminarea barierelor fizice, de aceea trebuie garantată mobilitatea cetăţenilor. În cazul Marii Britanii, nu cred că aceasta poate face parte din piaţa unică atâta timp cât nu acceptă nici să participe financiar, nici să contribuie la costurile UE.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote